After the storm

Recunoscu apusul mai mult dupa aerul sarat al marii, ce o luase putin prin surprindere in momentul in care iesisera amandoi din restaurant.
Isi pastra totusi privirea in jos, oftand usor si intristandu-se, putin, insa ferindu-se sa-l lase pe Christian sa observe acest lucru la ea.

Am auzit, dintr-o oarecare greșeală, oftatul blondei, dar am preferat să tac.
Și... unde vrei să mergem?

Nu stiu ... nu prea cunosc imprejurimile.Cred insa ca e in regula sa ne oprim pe plaja, undeva in apropierea apei ... e placut zgomotul valurilor la mal.
Schita Felicia un zambet, sperand totusi ca baiatul o va ghida pana la locul ales.

Am strâns atent mâna caldă acum a fetei și am pornit ușor către plajă, făcându-i plăcerea de a ne așeza cât mai aproape de apă.
Mi-am dus palmele către mare și mi-am udat fața cu grijă.

Ramase totusi pe mal, ascultand zgomotul valurilor si dandu-si imediat seama ca baiatul intrase in apa.
Prefera totusi sa ramana acolo, zambind si intinzandu-se pe nisip, inchizand ochii si asteptandu-l pe Christian sa se intoarca.

Mi-am băgat juvenil picioarele în apa rece, sărată și transparentă a mării, apoi am ieșit, apropiindu-mă de Felicia. M-am jucat cu degetele în nisipul fin și auriu, întinzându-mă pe el lângă blondă. Era așa de frumoasă, cu ochii închiși și fața luminată de ultimele raze de soare. M-am aplecat deasupra ei și mi-am apropiat ușor fața de a fetei, dar ea deschide repede ochii și, încercând să o privesc adânc în ei, mi-am dat seama că ea nu se uită la mine, ci prin... mine. E... oarbă?
Ești...

Numai in momentul in care ii auzi vocea sesiza prezenta baiatului la cativa centimetri deasupra ei.
Tresari brusc, speriindu-se.
insa nu de el, ci de ceea ce auzise si de sentimentul pe care i-l provocasera cuvinteel lui.
Ochii i se umplura brusc de lacrimi, insa reusi sa se abtina de la a izbucni in fata lui Chris.

Isi musca buzele puternic, aproape simtind in gura gustul de fier al sangelui si, inca sprijinindu-se in incheieturile mainilor se departa de baiat, speriata de ce ar putea auzi in continuare din partea lui.

Ești oarbă, nu?
Am clipit de multe ori, încercând să-mi dau seama dacă e adevărat sau nu. Ochii au început să mi se umple brusc de lacrimi, dar nu am vrut să plâng. Nu o să plâng.

Nu-i sesiza de aceasta data reactia, fiind prea tulburata pentru a mai fi atenta in jur.
Incepu sa tremure usor, incapabila de a mai spune ceva.

Isi reveni abia apoi, insa nu se mai stradui sa nege in fata lui, stiind deja ca reactia de mai devreme o lasase expusa.
Vru sa se ridice, insa isi pierdu puterea din trup si ramase intinsa pe nisip, scancind usor.

Am dat de multe ori din cap în semn că nu, nu îmi venea să cred.
Uite, lasă-mi puțin timp să mă obișnuiesc cu faptul că ești oarbă. O să te caut în câteva zile, depinde când am să-mi revin. La revedere.
M-am ridicat de pe nisip și am continuat să pășesc trist pe plajă.

Ramase intinsa pe plaja, cu chipul impasibil, cu orice emotie insesizabila.
Abia cand fu sigura ca baiatul se indepartase indeajuns de mult pentru a fi incapabil de a o mai vedea sau auzi, izbucni intr-un plans violent, insa prea putin zgomotos.
Ramase asa, plangand, pana ce soarele apuse si intunericul invalui plaja.

M-am depărat îndeajuns de mult de corpul fetei și m-am trântit pe nisip, lăsând lacrimile să-mi curgă șiroaie pe obrraji. De ce nu mi-a zis că e oarbă? De ce?

Cateva ore mai tarziu, cand simti in sfarsit aerul rece, cu aroma oceanului invaluind-o, se ridica, pasind din nou pe nisip si indepartandu-se de plaja, in directia Internatului.

Odata ajunsa in camera ei se tranti pe pat, continuand sa planga incet si adormind, cu obrajii umeziti de lacrimi.

Luna își făcu apariția timidă pe cerul negru luminat de stele palide, iar vântul sărat îmi bătea în față. Vroiam să-mi petrec noaptea pe plajă, așa că mi-am lăsat tot corpul pe nisip și mi-am închis ochii, înghițindu-mi lacrimile uscate.

Felicia se trezi alertata de agitatia lui Rachel, care se grabea catre antrenamente.
Insa n-o lua in seama pe roscata, acoperindu-si capul cu cearsaful si ramanand in pat.

M-am întors cu fața spre nisip și mi-am închis ochii, în încercarea eșuată de a adormi. Gândul îmi era tot la Felicia.

Dimineata trecu, insa Felicia ramase in pat.
Se trezi abia spre ora pranzului, insa nu parasi camera, mergand pe balcon pentru a simti parfumul sarat al oceanului.

Razele palide ale soarelui mi-au luminat fața și m-am ridicat de pe nisipul acum rece, constatând că (,) cămașa mea e încă la Felicia.

Isi sprijini barbia de balustrada, cascand usor si oftand in acelais timp, fara zgomot.
Inchise ochii, nu pentru ca ar fi deranjat-o soarele puternic, ci mai mult pentru ca o usturau de la lacrimi si somnul agitat.

Cu privirea în pământ, m-am ridicat obosit de la somnul incomod pe nisip și m-am îndreptat către apă, scăldându-mi picioarele calde în apa rece a mării.

In cele din urma pleca de pe balcon, facand un dus si schimbandu-se.
Parasi camera, uitand sa incuie si merse din nou pe plaja, plimbandu-se, de data aceasta, la o oarecare distanta de valuri.

Razele somnoroase ale soarelui îmi luminau suvițele blonde și m-am ghemuit lângă mare, cu picioarele în apa sărată, transparentă a mării.

Y: Nu cred ca ti-ai ales prea bine llocul in care sa-ti petreci noaptea ...
Se auzi vocea cuiva, de undeva din apropierea lui Chris.
Imediat isi facu aparitia un barbat inalt, cu parul scurt, de un blond platinat.
Se aseza in liniste in preajma baiatului.

Auzind vocea bărbatului și am tresărit ușor. Mi-am întors profund speriat de apariția tipului și am ridicat din sprânceană.
E chiar comodă plaja. Nisipul e genial.

Y: Stiu.
Il incuviinta barbatul, insa avu grija sa lase cateva urme de ironie in glas.
Y: Esti de prin zona?