Cold Sunset

Dar ... asta este nimic.Oricine iti poate spune ...
Murmura Felicia inca neintelegand ce voia defapt fata sa ii demonstreze.
Orice persoana ... 'normala' se bazeaza pe toate simturile, mai ales atunci cand este vorba de acrobati.

Zambesc, ridicand o spranceana si pocnesc de doua ori din degete, apoi astept sa imi spuna numarul pocniturilor.

De doua ori.
Raspunse fara nici o ezitare blonda.

Nu facuse absolut nici un efort si nici macar nu fusese atenta la ceea ce incerca fata sa faca.Pur si simplu raspunsese, asteptand sa vada ce se va intampla.

- Bun, atunci vino cu mine in vestiar pentru a te invata o smecherie faina, ii spun, ridicandu-ma in picioare.

O urma in liniste, concentrandu-se pe a fi atenta la intrari si la mobilieurl din camera, pentru a nu se impiedica sau aluneca din nou.

Ajunse in vestiar, am cautat in dulapul meu doua legaturi de Diablo si o palnie dubla cu clopotei in ea.
- Incearca sa te concentrezi pe palnia mea, spun eu si incep sa misc palnia pe ata.

Nu inteleg ... ce vrei sa demonstrezi prin asta?
Intreba Felicia putin dezorientata, acceptand totusi si facand intocmai cum ii spusese Manu.

Isi concentra atentia pe fata, urmarind fiecare fosnet provocat de palnie in momentele cand atingea aerul ...

- I-a asta, ii spun si ii intind doua bete cu ata legate intre ele, cand am aruncat in sus palnia. Cand vine in jos, prinde-o de trog, daca poti.

Pricepu pe moment ceea ce dorea fata sa faca, asa ca lua fetele, strangandu-le in maini si continuand sa se concentreze si sa fie atenta pe fosnetele usoare, aproape insesizabile, din aer.

Am inchis ochii, concentrandu-ma pe clopotelul din interiorul palniei, care cobora spre podea. Eram pregatita sa intervin, daca Felicia il rata.

Isi relaxa mainile, inca urmarind zgomotele provocate de clopotel si prinse imediat palnia, rotind-o pe funie si plasandu-i-o apoi Manuellei.
Insa nu era sigura ca facuse exact ceea ce trebuia.

Prind palnia si fac cateva miscari cu ea, apoi i-o pasez Feliciei, incercand sa ii demonstrez, ca poate fi mai buna, decat cei care vad.

Prinse si ea palnia inapoi, rotind-o de cateva ori pe funie si trimitandu-i-o apoi Manuellei, inca o data.
Lasa insa betele din mana, pricepand in final ceea ce a vrut fata sa-i demonstreze.

Insa acest lucru nu este neaparat un avantaj.Nu este decat dovada ca ... m-am obisnuit sa ma descurc si fara a vedea.Insa numai pentru ca m-am nascut asa.Daca as fi avzut vreodata si apoi mi-as fi pierdut vederea, probabil ca mi-ar fi fost imposibil sa ma adaptez.

- Eu mi-am pierdut niste lucruri de pret, pot spune asa, dar m-am adaptat. Vreau sa sti, ca poti ajunge un star si fara sa ai ceva. Eu stiu pe cineva care a orbit cand a avut opt ani si este cel mai bun trapezist, jucator de Diablo si trambulist din istoria circurilor ambulante, spun eu, asezandu-ma pe o banca.

Probabil.Pentru ca a vazut scena ... a vazut acrobatiile.Eu nu pot face decat sa le simt si sa mi le inchipui.
Ofta Felicia gandindu-se, pentru prima data in multi ani, la ceea ce se intamplase defapt.

Se aseza in sfarsit pe un scaun, asteptand ca si Manu s aia loc, pentru ca apoi sa continue.


Si apoi ... mai e vorba si de ambitia si orgoliu ...
Murmura ea.
Ambitia de a depasi pe cineva ... anume ... de a le dovedi tuturor ca merit sa-mi port numele ...
Se opri insa, temandu-se sa vorbeasca mai departe.

- Randy a orbit inainte sa mearga la circ, inainte sa vada un trapez, spun trista. Cu el am participat si la Festivalul circului din Paris, luand locul doi. De ce nu vrei sa faci echipa cu mine? Adica sa dam mici reperzentati de Diablo pe scena, in timpul spectacolului si in plus cele mai multe dintre acrobatiile mele sunt inventate si inchipuite, incat cei de la spital s-au saturat de mine, spun, chicotind usor, de pe urma glumei mele seci.

Cred ca mi-ar face placere sa putem lucra impreuna.
Zambi Felicia raspunzandu-i astfel propunerii.
Insa ... nu cred ca sunt gata sa-mi asum responsabilitatea vietii altcuiva ...
Se intrista ea totusi, amintindu-si ca si mama ei murise atunci cand isi incredintase viata in mainile partenerei de scena.
Nu as putea trai simtindu-ma vinovata astfel ...

- Eu am cam picat de la trapez de cateva ori si am ramas de trei ori paralizata de la brau in jos, dar mi-am revenit si de doua ori in coma. Nici moarta numai fac acrobati cu cineva la trapez. Ce spui de trambulina sau de Diablo? O intreb curioasa.

Trambulina am incercat-o de cateva ori, insa m-am acidentat si de atunci, din cauza tatalui meu, nu am mai lucrat vreodata.Asa ca in cazul acesta nu cred ca-ti poti fi de vreun folos.Desi ... sunt destul de buna la mersul pe franghie.
Ii raspunse Felicia amintindu-si de vremea cand insistase sa se antreneze alaturi de Yuri si reusise, intr-un final, sa-l convinga.

- Putem da un Diablo pe funie. Nu am mai incercat asa ceva, dar merita incercat, spun eu entuziasta.

Nu m-ar deranja.
Ii raspunse Felicia zambind.
Insa cred ca ar trebui sa discutam despre asta cu coregrafii si cei din conducere.
Se gandi ea cateva clipe mai tarziu.

- Spectacolul meu este bagat doar de umplutura, cica are rol de a reprezenta festivitatile din sala tronului. Scenaristi si coregrafi, au spus ca pot lua pe oricine cu mine, atata cat timp nu am pretenti la rolul principal, spun eu, dandu-mi usor ochii peste cap.

Ok, daca toata lumea e de acord, nu ma deranjeaza.Oricum, nu am dat nici o preselectie pentru acest spectacol ...
Spuse Felicia insa fu nevoita sa se opreasca, intrucat ii suna telefonul.
Se incrunta in momentul in care vazu apelantul si ramase cu telefonul in mana, nehotarata daca sa raspunda sau nu.

Vad cum s-a incruntat, asa ca m-am hotarat sa o las singura sa vorbeasca.
- Eu trebuie sa dau un telefon, vin imediat, ii spun si ies din vestiar.

~Conversatia~
(numai replicile Feliciei)

Nu-mi vine sa cred ca ai vrut sa intervii pana si aici.Cum crezi ca as fi fost privita daca s-ar fi aflat?Probabil ca ar fi trebuit sa-mi fac bagajele in dimineata urmatoare si s anu mai apar niciodata pe scena!
(...)
Nu credeam ca vei merge atat de departe.
(...)
Nu, nu am de gand sa ma intorc.

Inchise telefonul brusc, fara a mai astepta replica interlocutorului si dandu-si seama abia prea tarziu ca vorbise indeajuns de tare pentru a fi auzita.