Cold Sunset

- Fain. O sa participi pentru un rol in noua piesa care o scrie scenaristi de la Sydney Star? O intreb curioasa.

Nu stiu ... nu sunt totusi sigura ca sunt pregatita.Voi vedea la antrenamente, in functie de indicatii ...
Spuse Felicia afland abia acum de noua piesa.
Despre ce piesa este vorba?

- O piesa foarte frumoasa. "Cleopatra, regina Egiptului". Multi concureaza pentru rolul principal, dar eu am ales sa fiu la figurati. Ma voi juca cu focul, spun entuziasta si energica.

Succes atunci.
Ii urma Felicia zambind si incurajand-o pentru curajul de a participa la spectacol.
Eu cred ca voi mai astepta momentan ... va trebui sa ma obisnuiesc intau cu imprejurimile si cu acrobatii de aici.

- Aha. Ai vrea sa vezi scena de spetacole? Am auzit ca este gata si sunt curioasa sa vad cum arata, spun, privind-o cu ochii de catelus.

Sigur.Cred ca mi-ar face placere ...
Ii raspunse dupa cateva clipe de gandire Felicia, cu glasul nesigur si tremurandu-i usor la fiecare cuvant

Isi recapatase brusc inflexiunile slabe din voce, insotite de accentul puternic frantuzesc.

- Atunci haide, ii spun, facandu-i semn sa ma urmeze. Eu am un obicei, ca de fiecare data cand sunt intr-un spectacol sa studiez decorul.

Din pacate ... eu nu prea pot face asta ...
Ofta blonda in urma fetei, inca tinand pisica in brate si pasind in spatele Manuellei.

Ajunsera amandoua in sala de spectacole, unde Felicia se opri la intrare, atenta la orice zgomot.

Intru in sala si raman uimita. Scena arata parca am fi in Egiptul Antic. Piramida din varful caruia voi face demonstratia se afla in spatele trapezului, impodobit ca un tron. Fluier usor de uimire, ca un baiat.
- Maiculita, spun, holbandu-ma la decor.

Zambi la reactia fetei, insa nu-i spuse nimic.Nu o deranjase, mai mult o amuzase comportamentul ei.

Cum ... arata?
Isi roti si ea privirea prin incapere, mai mult pentru a da impresia ca este atenta si incantata de decorul exotic.

Aici urmeaza sa joci?

- Dap, chiar in varful piramindei, voi da o reprezentatie de foc. O tehnica mult mai subtila a jocului de Diablo, ii spun.

Nu am jucat niciodata pana acum Diablo.Nu pentru ca nu m-ar atrage ideea sau pentru ca m-as teme de necunoscut ... ci mai mult din cauza faptului ca nu am ... vazut niciodata o astfel de reprezentatie.
Zambi, gandindu-se ca spectacolul va fi un mare succes.

Imi mijesc ochii privind-o atent. Cum naiba sa nu vada vreodata Diablo? In fiecare oras, este un circ care are o reprezentatie Diablo, doar daca..., imi spun in gand si atunci imi pica fisa.
- Esti cumva nevazatoare? O intreb direct, apoi incep sa ma mustrez in gand.

Ramase nemiscata, in ciuda faptului ca in acel moment ar fi vrut sa izbucneasca in plans.Sau sa fuga cat mai departe si sa se ascund,a prefacandu-se ca nu a auzit niciodata remarca fetei.
Isi intoarse totusi incet capul in directia ei, muscandu-si buzele si schitand un zambet, insotit de un chicotit slab.

Poate doar putin neatenta.
Se apara Felicia, vrand sa-si dea de inteles ca nu-i luase in serios replica.
Stiu ca a sunat putin ciudat faptul ca ti-am zis ca nu am vazut niciodata Diablo, insa ... vezi tu ... familia mea nu a fost niciodata de acord cu acrobatiile.Sau cu Circul.Sau ... cu aceasta viata ...
Incerca blonda sa ii explice, straduindu-se sa para credibila.
Defapt ... nu familia mea.Nu am avut niciodata asa ceva.Doar tutorele meu.Nu a fost de acord cu venirea mea aici.Si ... in ciuda pasiunii mele ... multi ani m-a tinut departe de orice lagtura cu aceasta lume.Apoi ... ar mai fi si calatoriile si faptul ca am trait ... intr-o societate diferita.Nu am avut niciodata ocazia sa vad in realitate un circ.
Isi incheie ea explicatia, sperand totusi ca se facuse inteleasa si eliminase orice banuiala din partea fetei.

Te rog ... nu continua ... Daca va descoperi cineva adevaraul nu mi se va mai permite vreodata sa urc pe scena ...

- Da sigur si eu sunt Brad Pitt cel sarac. Daca nu vrei sa-mi spui adevarul nu ma intereseaza, dar iti jur ca nu voi spune la nimeni despre secretul tau. Stiu cum este sa nu ai ceva. Chiar si eu am un mic handicap, spun putin stanjenita.

Nu-i lua in seama ultima replica.
Insa nu pentru ca nu ar fi auzt-o sau pentru ca nu ar fi vrut sa discute cu ea despre acest lucru, ci mai mult pentru a evita o discutie in care ar fi fost nevoita sa-i marturiseasca faptul ca era defapt oarba.
Ofta, insa isi mentinu zambetul slab.

Ti-am zis deja.Nu este vorba despre ... nici un 'handicap' ...
Murmura Felicia rostind ultimul cuvant in franceza, pentru ca, daca se gandea la ea ca la o astfel de persoana, o facea nu numai sa se simta inferioara in fata celorlalti, ci si complet demoralizata si lipsita de puteri.

Am avut doar cateva probleme in ultima perioada, insa ... nimic grav.

- Eu nu simt gustul mancari. Deci poti sa imi dai si otrava, ca nu ii simt gustul. Asta din cauza cand am fost mica, am mancat de foame tamaie si aia mi-a distrus simtul gustului si mi-a slabit mult simtul olfactiv, spun, asezandu-ma jos.

Ramase putin uimita de povestea fetei si, pentru o clipa, uita de faptul ca si ea avea o problema.

Nu inteleg ... ce au facut parintii tai in cazul acesta?
Intreba Felicia simtindu-se, pentru prima data in foarte mult timp, desprinsa de lume si de ceea ce insemna adevarata viata.Cu totul altfel decat cea cu care fusese obisnuita.

- Nimic, fiindca au spus ca tamaia mancata de mine a alungat asa zisi demoni din trupul meu. Eu imi dau seama ca imi place sau nu mancarea dupa aspect si foarte rar dupa miros. Ar trebui sa imi bag nasul cu totul in ea, dar simt mirosuri foarte puternice.

Zambi, gandindu-se ca fata avea un mod destul de ciudat de a privi lipsurile vietii.In acelasi timp era sigura ca nu-si formase o parere prea placuta despre parintii Manuellei.

Macar ea a avut totusi parinti ...
Ofta Felicia amintindu-si de mesajul primit de la Moscova.

- Cate o data imi doresc ca parinti mei sa uite cu adevarat de mine. Sa numai imi trimita cadouri de nastere, gen "Esti un inger decazut si sa ne uiti". Sunt atat de ipocriti, incat imi doresc de multe ori sa fi fost orfana, spun si lacrimile am inceput sa imi alunece pe obraji.

Percepu imediat suspinele fetei, asa ca se grabi sa-i ofere o batista, intuind faptul ca incepuse cel mai probabil sa planga.

Chiar si asa, sunt familia ta si ... intr-un fel ... cred ca poti conta pe ei.Sau ... cel putin asa ar trebui sa fie.Eu nu mi-am cunoscut niciodata mama.
Spuse Felicia, dandu-si abia apoi seama ca spusese mai mult decat ar fi fost nevoie in acel moment.

- Imi pare rau, nu vreau sa crezi ca imi mila sau ceva de genu, dar pur si simplu imi pare rau ca nu ti-ai cunoscut mama. Cred ca era tare mandra de tine, ca ai ajuns aici. Sti? Tu ai un avantaj major, spun eu deodata foarte energica, sarind in picioare.

Un avantaj?Nu inteleg ... la ce te referi?
Intreba Felicia putin pusa in incurcatura de reactia neaspetata a fetei.
Nu inteleg de ce as avea un avantaj fata de ceilalti acrobati de aici ...

- Vom face un test. Eu l-am facut pentru o acrobatie la circul ambulant unde am stat mult timp. M-au legat la ochi si m-au lasat asa timp de doua saptamani, exceptand mancarea si eu a trebuit sa ma bizui doar pe aud si pipait. Acum voi pocni din degete si tu sa imi spui de cate ori am pocnit, ii spun, asezandu-ma in fata ei.