Un micut antrenament

OOC: Sambata ora 14.00 in sala de antrenamente
BIC: Nu aveam chef sa ies in oras si nici macar nu aveam cu cine. M-am gandit ca cel mai bun mod prin care sa-mi petrec timpul liber ar fi sa fac cateva antrenamente. Zis si facut, mi-am luat costumul alcatuit din niste pantaloni mulati si m-am dus catre sala de antrenamente. Mai intai m-am schimbat la vestiare si am intrat in sala. Dupa ce m-am asigurat ca plasa e bine pusa m-am urcat pe scara pana la trapeze si mi-am inceput antrenamentul cu cateva miscari de baza.

Dupa ce mi-am luat pe mine o pereche de colanti negri si un mic corset maro din piele, ce imi acoperea doar sani, pentru a ma misca mai liber. Imi prind parul in coada si imi iau manusile si imi leg cu bandaj talpa si tibia picioarelor. Dupa ce termin, ies din vestiar si intru in sala de antrenament. Se parea ca nu sunt singura aici, fiindca un baiat se antrena la trapez.

Ma descurcam destul de bine desi nu mai exersasem de mai bine de doua luni. Am facut totul corect pana la o etapa: cand a trebuit sa schimb trapezul am ratat. Nu am calculat bine timpul si distanta pentru saritura de pe un trapez pe celalalt si nu am reusit sa apuc cu mana trapezul. Am avut noroc ca alesesi sa ma antrenez cu plasa, lucru ce nu-l faceam prea des. Am rasuflat usurat cand am simtit plasa pe spatele meu. Am mai stat pe plasa uitandu-ma la cele doua trapeze.

Vad cu groaza cum rata sa prinda celalalt trapez si pica pe plasa. Rasuflu usurata ca a picat pe plasa. Ma apropri de el, vrand sa vad daca e bine.
- Esti bine? Il intreb si apuc marginea plasei si ma urc in ea.

Cand fata ma intreaba daca sunt bine imi mut privirea spre ea dar nu zic nimic pana ce aceasta nu se urca in plasa.Nu!ii raspund la intrebare zambind.

- Te-ai lovit? Ti-ai rupt ceva? Il intreb putin impacientata, privindu-l atent, in timp ce ma gandeam ce ar trebui sa fac, pentru a acorda primul-ajutor.

Am inceput sa rad cand am vazut ce ingrijorata era fata.Is bine mersi!Nu mi-am rupt nimic!ii zic fetei pentru a o calma.

Oftez usurata si imi pun o mana pe piept, apoi privesc la trapezele care inca se leganau linistite deasupra capetelor noastre.
- Ce ma bucur. Apropo eu sunt Manulle, dar prefer Manu, ii spun baiatului, prezentandu-ma.

Samy!Cred ca ti-ai mancat o litera!Nu era Manuelle?o intreb ridicand o spranceana caci nu mai auzisem niciodata numele de Manulle.

- Era beat doctorul, cand mi-a facut certificatul de nastere si mi-a mancat litera "e" si de aceea prefer Manu. Incantata, ii spun baiatului, zmabindu-i prietenos.

Am inceput sa rad. Ce ghinion ai avut!M-ai bine nu te-ai mai prezenta Manuelle ci direct Manu!Nici eu nu ma prezint cu numele intreg!zambesc

- Sunt obisnuita sa se faca misto de mine, din cauza numelui meu. E chiar amuzat sa vezi ce iese, daca papi o litera, ii spun, incepand sa rad usor.

Am inceput sa rad.Ce bine de tine!zambesc.Eu imi urasc numele intreg!E prea pompos si ma enerveaza la culme.

- Daca spui tu. La ce aparat lucrezi, in afara de leaganele de deasupra capului nostru, spun, trandindu-ma pe spate, langa el.

Cateodata mai fac si la trambulina dar tot cu leaganele astea imi place mai mult!ii raspund zambind.Dar tu?

- Pai, lucrez la trapez, trambulina, patinaj, dar dau multe spectacole de Diablo aici sau ma joc cu focul in spectacole, ii raspund, putin energica.

Zambesc prietenos.Misto!Am participat numai o data la Diablo si desi am castigat a fost oribil. Am jucat cu unul asa de serios care vroia sa castige cu orice pret. Nu stia deloc sa se distreze.

- Cred ca am participat si eu la acel spectacol. Stiu ca unul a vrut sa triseze si l-am lovit din adins cu palnia dubla intre picioare.

Am inceput sa rad.Da imi amintesc de chestia asta!Doamne ce mile mi-a fost de el cand l-ai lovit!Cred ca a ramas pe tusa mai multe de o saptamana!

- Doua si jumatate, ii raspund ranjind sadic. Cred ca ma duc sa ma antrenez, pana nu vine antrenorul si sa ii sara iar mustarul pe mine. "DonVitto, lenes-o, puturoas-o! Iar ai stat pe tusa si ai numarat mustele? Treci si alearga trei sute de ture de scena", spun, imitand vocea pitigaiata a antrenorului Carter.

Am inceput sa rad. Antrenorul meu nici nu stiu pe unde e!Cred ca inca nu a ajuns in Sydney!Sigur a ramas in New York cu cateva tarfe!

- Norocosule, ii mai spun si incep sa urc o scara, ducandu-ma sus la trapez.
Il trag spre mine si il prind cu minile. Imi iau avant si imi dau drumul, incepand sa ma invart peste cap sau sa fac cateva miscari destul de simple pentru mine.

O priveam atent pe fata. Mi-am dus mainile sub cap bucurandu-ma de spectacolul ce-l deadea.

Imi iau avant si sar, spre celalalt trapez. Trec printre franghi, lasandu-ma sa pic in jos, dar ma prind in ultima secunda cu laba piciorului de trapez. Acest lucru, ma trase in sus, suficent de mult, pentru a ma intoarce si de a ma prinde de batul leaganului.

M-am ridicat in fund si am luat o pozitie turceasca. Mi-am ridicat privirea pentru a o putea privi pe fata fiind constient ca daca am sa stau asa mult timp am sa ma aleg cu o durere ingrozitoare de gat.